traffic analysis

Depozite subterane de energie vitală - Rădăcinile de leac ale toamnei

__________________________________________

Cărţi de suflet










Tămăduitorul (film YT)      Inocenţă (film YT)
___________________________________________

Decembrie 10, 2009

Rădăcinile plantelor culese toamna tratează cele mai frecvente afecţiuni ale acestui sezon: gripa, răceala, reumatismul

Toamna s-a instalat în toată puterea ei, cu frig şi umezeală, şi, de aici, cu gripe şi răceli. Pe lîngă aceste suferinţe de sezon, vechile afecţiuni (de oase, rinichi, stomac, inimă, sistem nervos) se acutizează. Ce ne oferă farmacia verde a toamnei pentru tratarea acestora? Flori nu mai găsim, frunzele au căzut. Dar au rămas rădăcinile plantelor, bogate în medicamentele de care avem nevoie. Ne aşteaptă să le culegem, pentru a prepara din ele leacuri cu care să învingem mai uşor bolile. Acum este vremea rădăcinilor, aceste depozite subterane de energie vitală. Acum au putere curativă maximă, fiind capabile să vindece o sumedenie de boli.

Brusture pentru reumatism


Durerile reumatice sînt suferinţele de care se plîng foarte mulţi oameni în acest anotimp. Rădăcina care ajută la ameliorarea acestora este cea de brusture. Se prepară un decoct din 15 grame de rădăcini la 200 de mililitri de apă fierbinte. Din acest preparat, se ia cîte o lingură, de patru ori pe zi, înainte de masă. Pentru comprese, se pun la fiert patru-cinci linguri de rădăcini tăiate mărunt într-o găleată de apă, se dau în clocot, apoi se lasă să se răcească. În decoctul călduţ, se înmoaie o pînză curată, se stoarce şi se înfăşoară zona dureroasă, pentru două ore. Acest tratament se face o singură dată pe zi, seara. Tot cu rădăcini de brusture putem trata bolile de piele (dermatite, eczeme, erupţii). Infuzia din rădăcini de brusture e indicată în tulburările metabolice: o linguriţă de rădăcini tăiate marunt se pun în două pahare de apă fierbinte, se lasă la infuzat 12 ore, apoi se strecoară. Se bea cîte o jumătate de pahar de infuzie, de patru ori pe zi.

Obligeana, remediu stomacal



Rădăcina de obligeană este recomandată celor slăbiţi, dar şi în caz de balonare, artrită şi colici. Rădăcina contribuie foarte mult la curăţarea de mucozităţi a intestinelor şi a stomacului cu secreţii abundente. Este indicată şi în metabolism scăzut, în hipotonie intestinală. Cei foarte slabi, care au pierdut în greutate, ar trebui să bea ceai de obligeană şi să facă din cînd în cînd cîte o baie completă cu adaos de obligeană. Rădăcinile acestei plante se recomandă în cazul funcţionării proaste a rinichiului şi este un mijloc bun de curăţare pentru organism. Rădăcina uscată, mestecată încet, îi poate dezobişnui pe fumători de această patimă. Ochii slăbiţi pot fi revigoraţi dacă se ung de mai multe ori pleoapele închise cu suc proaspăt stors din rădăcina de obligeană. După cîteva minute, se spală bine ochii cu apă rece. În degerături sau părţi reci ale corpului, se fac băi de 20 de minute cu infuzie din rădăcini lăsate în apă rece cu o seară înainte.

Tătăneasa, rădăcina antitumorală


Rădăcina de tătăneasă luptă cu tumorile. Se fierb două linguri de rădăcini în 2 litri de apă, vreme de 30 de minute. Decoctul se lasă acoperit, la temperatura camerei. A doua zi, se poate bea cîte o cană, de trei ori pe zi. Dacă se ţine şi un regim complet vegetarian, în cîteva luni tumorile canceroase pot dispărea. Extern, se foloseşte tinctura din rădăcini de tătăneasă: se pun într-o sticlă cu gura largă 20 de linguri de pulbere de rădăcină şi se acoperă cu spirt de 70 de grade. Sticla se închide ermetic şi se lasă conţinutul la macerat vreme de 12 zile, după care se strecoară. Aplicată pe tumorile externe şi pe cancerele de piele, sub formă de compresă, cîte 2-3 ore pe zi, această tinctură acţionează benefic. Leacul are rolul şi de a cicatriza estetic rănile şi arsurile, de a ajuta la refacerea oaselor după fracturi şi la consolidarea ligamentelor după entorse şi luxaţii.

Cerenţelul alungă depresia sezonieră



Rădăcina de cerenţel are importante calităţi terapeutice, fiind un tonic psihic, un antiinfecţios şi un antitumoral foarte eficient. Se consumă sub formă de infuzie combinată: se pun două linguriţe de pulbere de rădăcină într-un pahar de apă şi se lasă să se macereze vreme de 6-8 ore, la temperatura camerei, după care se strecoară. Planta rămasă după filtrare se opăreşte cu încă un pahar de apă, după care se lasă să se răcească. În final, se combină cele două extracte, iar preparatul obţinut se va administra pe parcursul unei zile. Rădăcina de cerenţel conţine substanţe cu efect de stimulare asupra sistemului nervos central, tratamentul favorizînd recăpătarea tonusului interior şi a bunei dispoziţii. Ca remediu antiinfecţios, se administrează infuzia combinată de cerenţel, pe timpul sezonului rece, pentru prevenirea şi tratarea durerilor de gît, a bronşitelor, precum şi ca adjuvant în pneumonie şi chiar în tuberculoză pulmonară. Se beau 3-4 căni pe zi.

Rădăcini care scad febra

Se spune că rădăcina de urzică pisată ajută la întărirea oaselor, unghiilor şi a dinţilor pe timpul iernii. Se ia cîte o linguriţă de rădăcină uscată şi măcinată, de 2-3 ori pe zi. Este foarte bogată în minerale esenţiale şi în oligoelemente. Fiertura de rădăcină de urzică se obţine din fierberea a 4 linguri de produs vegetal mărunţit într-un litru de apă. După 10 minute, se lasă la răcit. Cu acest preparat se fac comprese fierbinţi, care se pun pe articulaţiile afectate de reumatism. Folosit pentru ultima clătire a părului, ajută la întărirea firului şi a rădăcinii acestuia. Băile de şezut fierbinţi cu acest decoct sînt foarte utile contra leucoreei, contra anexitelor şi cistitelor. Intern, băut cîte 3 căni pe zi, decoctul de urzică e un remediu excelent contra astmului bronşic, contra enteritei şi a hemoragiilor uterine.




Rădăcina de dracilă este recomandată în bolile de rinichi. Dar, pe vremuri, se folosea ca fiertură pentru scăderea febrei în stările gripale şi în infecţiile bronho-pulmonare. Rădăcinile subţiri se taie, apoi se spală, se mărunţesc şi se pun într-o sticlă pe jumătate plină cu ţuică tare, de 35-40 de grade. Se astupă cu dop şi se lasă la macerat vreme de 20-30 de zile în loc bine încălzit, după care se strecoară. Se administrează cîte o lingură, de 2-3 ori pe zi, contra nefropatiei, contra insuficienţei excretorii renale, a cistopielitei, a litiazei renale (indiferent de natura calculilor). Dacă luăm 3-4 linguriţe pe zi, inactivăm virusurile hepatitice de tip A, B şi C.





Lemnul-dulce, bun expectorant




Rădăcina de lemn-dulce este folosită în scopuri terapeutice încă de acum 5.000 de ani. Extractul din rădăcină de lemn-dulce se foloseşte adesea pentru vindecarea ulcerului gastric şi a celui duodenal. Fortificînd sistemul imunitar şi pe cel endocrin, are efect tonic şi antidepresiv. Are acţiune benefică în boli ale căilor respiratorii (avînd rol expectorant), gastrite, boli de piele, hipofuncţia glandelor suprarenale, pielonefrita cronică şi cea acută, bolile cronice ale ficatului şi ale căilor biliare, diabet zaharat (îndeosebi la copii). Pulberea din lemn-dulce (rizomi şi rădăcini decorticate, mărunţite şi uscate la temperatura camerei) se poate întrebuinţa ca expectorant şi laxativ natural. Maceratul (1-2 linguriţe pulbere la o cană cu apă) se poate folosi în doze zilnice, ca antidismenoreic dar şi în tratarea colicilor renale. Alături de alte caracteristici terapeutice, s-a constatat că lemnul-dulce este antioxidant şi are acţiune antimicrobiană şi antivirotică, avînd un rol important în tonifierea sistemului imunitar. Această rădăcină poate fi folosită cu succes la tratarea infecţiilor şi spasmofiliilor.

Hreanul, bun la multe


Hreanul este planta cea mai folosită în popor contra reumatismului şi răcelilor. Sub formă rasă, are efect stimulant asupra aparatului digestiv, crescînd pofta de mîncare şi activitatea vezicii biliare. Combate atonia digestivă, stimulează metabolismul. Are efect expectorant şi decongestionant al căilor aeriene superioare. Ajută la eliminarea nisipului şi pietrelor de la rinichi, fiind recomandat în gută şi calculoză. Fiindcă e bogat în fier, hreanul este un remineralizant şi combate anemia. Ras şi amestecat cu oţet şi miere, cîte o linguriţă de 3 ori pe zi, tratează tusea, guturaiul, gripa. Extern, hreanul ras ajută contra durerilor reumatice. Făina de hrean se obţine din rădăcini tăiate cubuleţe. Se pun la uscat lîngă o sursă de căldură, apoi se macină. Acest praf se foloseşte în obţinerea decocturilor, pentru cataplasme. Aplicate pe locurile dureroase, pînă cînd apare senzaţia de arsură, ajută la alinarea durerilor reumatice. Pentru dureri de cap produse de frig, se pune pe o foaie de hîrtie puţină făină de hrean, care se inspiră apoi alternativ pe o nară şi pe cealaltă. Reflexul puternic de strănut va acţiona la nivelul sistemului nervos central, atenuînd senzaţia de durere sau chiar eliminînd-o.

Zmeură pentru astm



Respiraţia îngreunată de astm se tratează cu decoct din rădăcini de zmeură: 50 de grame de rădăcini se pun într-o jumătate de litru de apă, se fierb 30-40 de minute. În cazurile grave, se administrează, de patru-şase ori pe zi, cîte 50 de grame.


Rădăcina de ridichi negre ajută la răceală, nas înfundat, gîtul iritat. Are şi efect analgezic şi combate migrenele puternice.



Rădăcina de sfeclă roşie are efect energetic. Se recomandă în anemii, demineralizare, TBC şi chiar în cancer. Sucul obţinut din stoarcerea rădăcinilor e foarte util în cazul epidemiilor de gripă, dar e contraindicat diabeticilor. Un pahar de sirop de sfeclă pe zi are efecte uimitoare în eliminarea pietrelor de la ficat.




Rădăcina de ghimbir, un depurativ excelent, alină durerile de stomac şi uşurează digestia. În caz de greaţă, se ţine sub limbă o bucăţică de rădăcină de ghimbir. Un bun remediu pentru combaterea durerilor de ficat şi a balonărilor abdominale îl reprezintă un amestec de orez cu ghimbir.




Morcovul, rădăcina de care avem nevoie


Rădăcina de morcov ajută într-o sumedenie de afecţiuni, mai ales sub formă de suc proaspăt. Elimină excesul de colesterol, stabilizează întregul sistem nervos şi tonifică pereţii intestinali. Morcovul este leguma-medicament care combate astmul, afecţiunile hepatobiliare, hepatitele, redă vederea. Sub formă de cataplasme, previne îmbătrînirea şi apariţia ridurilor. Reînnoieşte sîngele, mărind numărul globulelor roşii, fiind recomandat în anemii şi tulburări de creştere. Din alimentaţia copiilor nu trebuie să lipsească morcovul sub formă de suc, piure şi supă pasată. Pentru eliminarea viermilor intestinali, se recomandă o linguriţă de seminţe de morcov la o cană de apă clocotită, din care se vor bea două căni pe zi.
Rădăcina de pătrunjel elimină nisipul din rinichi. Se spală bine jumătate de kilogram de rădăcini de pătrunjel şi, necurăţate de coajă, se dau printr-o răzătoare de sticlă. Nu trebuie să fie din metal, pentru că rădăcinile se oxidează. Se fierbe totul la foc mic, în 1,5 litri de apă, pînă cînd apa scade cu o treime. Apoi, se scurge zeama şi se păstrează la frigider. În fiecare dimineaţă, pe stomacul gol, se bea din lichid cîte un păhărel. Se ţine această cură timp de 40 de zile.

Vaccinuri bătrîneşti
În această perioadă, cînd ne înspăimîntă epidemia de gripă sezonieră, dar mai ales cea de gripă porcină, pînă sosesc vaccinurile specifice, e bine să aflăm şi nişte reţete naturiste profilactice şi terapeutice. Astfel, pentru întărirea sistemului imunitar, faceţi o cură de echinaceea, supranumită şi vaccinul natural antigripal.


Se ia o linguriţă de tinctură, de trei ori pe zi, pe stomacul gol. Se mănîncă 3-5 căţei zilnic, timp de două-trei săptămîni, sau se beau cîteva înghiţituri de macerat de usturoi. Introduceţi în alimentaţie iaurtul natural, lămîia, germenii de grîu, preparate cu propolis şi polen. Cel mai redutabil concurent al echinaceei este arnica, deoarece, pe lîngă efectele imunostimulatoare, are şi o acţiune antibiotică foarte puternică, putînd fi astfel folosită şi în cazul infecţiilor gata declanşate. Cele mai eficiente antibiotice naturale, care nu lasă răcelile să se instaleze, sînt ceapa şi usturoiul în cantităţi mari.

Imunitate cu ginseng




Articol de Camelia Onciu